Spaţiul public – de la ornament al oraşului la cutii negre (spaţiul public tradiţional vs. malluri)

27 04 2009

Autor: Mihai Medvedovici, in colaborare cu: Alexandra Popa, Alexandru Luca, Cristina Stamate, Traian Colţan, Vincent Babeş

 

Întrebaţi fiind, orăşenii României de astăzi ar răspunde, cel mai probabil, fără să ezite, ca oraşul lor, şi oraşul în general este un ansamblu de case, blocuri, şi mai nou de centre comerciale. Percepţia lor unidimensională, limitată la pozitivul spaţiului (în accepţiune arhitecturală) a fost, din păcate, împărtaşită de specialişti până târziu, în secolul XIX, când legăturile dintre urbs (oraşul în piatră) şi civitas (oraşul în ritualuri, sentimente şi convingeri colective), cele două origini ale cetăţii notate prima dată de Isidor din Sevilla în Etimologiile sale din secolul VI, sunt conştientizate ca fiind componente indisolubile ale ceea ce ar trebui să fie oraşul. Germenii noii, la vremea aceea, discipline a edificării oraşului, urbanismul, odată înseminaţi în gândirea artiştilor, dintotdeauna mai receptivi la evoluţia gândirii abstracte decât restul societăţii, (şi ulterior, de-abia, în gândirea arhitecţilor), secolul XX înregistrează o serie de urcuşuri şi coborâşuri în decalajul dintre conceptul de oraş şi componenta sa îndelung şi pe nedrept negată, comunitatea, concretizate în multiple tipologii de discursuri privind, până la urmă, relativ nou apărutul, dar fundamentalul, pentru demersul de faţă, concept de spaţiu public.

poster-spatiul-public Citește restul acestei intrări »

Anunțuri